Civilizaţia din Valea Indusului
In India primii oameni s-au asezat in nord, intre fluviul Indus, de la care se trage numele tarii si Gange.
In India primii oameni s-au asezat in nord, intre fluviul Indus, de la care se trage numele tarii si Gange. Acolo s-a dezvoltat o civilizatie la fel de straveche si inflorioare ca Egiptul sau Mesopotamia.India antica acopera teritoriile pe care se afla in prezent India, Pakistan si Bangladesh.
Mai multe civilizatii s-au dezvoltat in Antichitate, fara sa reuseasca sa stapaneasca acest ansamblu care, fiind atat de vast, este desemnat adesea sub numele de “Coninentul Indian”. Cotropita cu regularitate prin frontiera ei nordica, India n-a construit aproape niciodata un imperiu unificat; numai 2 dinastii Maurya si-apoi Gupta, au ajuns sa domneasca aproape in intreaga tara.
Incepand cu anul 7000 i Hr., primii indieni se grupeaza in state in nodul Indiei antic (Pakistanul actual). Crescatori de animale ei sunt totodata mestesugari indemanatici; si utilizau roata olarului pentru a produce ceramica. Prin anul 2400 i Hr., isi cladesc de-a lungul fluviului Indus, mari orase inconjurate de metereze, cum ar fi: Mohenjo-Daro si Harappa. Cladirile lor din caramizi sunt aliniate de-a lungul unor strazi care se intretaie in unghi drept. Un sistem perfectionat de canalizare permite alimentarea lor cu apa curenta.
Datorita sapaturilor arheologice efectuate in aceste orase, se cunoaste destul de bine viata locuitorilor lor. Se stie ca faceau negot cu Mesopotamia si foloseau un sistem de scriere. In schimb nu se cunosc motivele disparitiei aceste civilizatii numita “Civilizatia Indusului”. In 1920, in valea Indusului au fost descoperite doua orase Mohenjo-daro si Harappa. Acestea datau din anii 2000 i.Hr. si erau construite in forma de retea, asemanator oraselor americane moderne.
Civilizatia Indusului a aparut in mileniul III i.e.n, pe valea fluviului Indus. Timp de o mie de ani triburile arienilor dinspre nord au cucerit India, formand pe valea fluviului Gange numeroase sate.
Aceste populatii cu pielea mai deschisa la culoare decat a dravindienilor, au o civilizatie pe care majoritatea popoarelor Indiei o adopta incetul cu incetul. Dravindienii raman insa majoritari in sudul Indiei pana in zilele noastre. Odata cu arienii se impune si sistemul de impartire a societatii pe caste. Prin nastere fiecare om apartine unei caste, grup social pe care n-o poate parasi. Exista peste 100 de caste care corespund unor meserii. Ele pot fi grupate in trei categorii: casta brahamanilor cei care se roaga si provaduiesc invatatura, Ksa Triya casta razboinicilor, Vaisya si Sudra, castele celor care muncesc cu mainile. Timp de peste 1000 de ani, arienii isi intind stapanirea spre sud si spre vest. La nord, ei nu pot totusi tine piept unor noi cuceritori.
Asoka a fost un suveran al Imperiului Maurya (272 – 285 i.Hr.). In timpul domniei lui, Imperiul Maurya atinge apogeul puterii si expasiunii sale teritoriale. Dupa campania de cucerire a statului Kalinga, impresionat de atrocitatile razboiului. Asoka ridica principiul non-violentei (ahisma) la rang de institutie imperiala si se converteste la budism.
Nordul Indiei este cucerit de regele Persiei, Darius in sec. al VI-lea i Hr, apoi de regele grec, Alexandru Macedon, la inceputul sec. al IV-lea i Hr. Cativa ani mai tarziu, grecii sunt alungati la randul lor de un suveran indian, Ciandragupta Maurya. Acum se intemeiaza dinastia Maurya, in jurul anului 320 i.en., prima mare dinastie indiana.
Incetul cu incetul, membrii dinastiei Maurya isi intind dominatia asupra intregii Indii, cu exceptia Sudului.
Cel mai renumit dintre dintre regii Maurya este Asoka, rege care urca pe tron in anul 269 i e.n. El se converteste la budism, religie fondata in India in sec. al V-lea i e.n., incurajand expansiunea ei. Contribuie la dezvoltarea tarii, porunceste sa se construiasca drumuri si “spitale”.
Domnia sa este mult mai bine cunoscuta decat a celorlalti regi, intrucat el a pus sa se graveze textul hotararilor sale (edicte) pe stanci ori pe stalpi mari de piatra care au fost descoperiti in intreaga Indie.
Dupa moartea lui Asoka in anul 232 i e.n., urmasii sai nu au putut impiedica impartirea imperiului sau. Dinastia Maurya se prabuseste prin anul 185 i Hr. India va ramane divizata in mai multe regate timp de aproape 5 veacuri. Nordul tarii este cotropit in mai multe randuri, intai de sciti, apoi de nomazii Kusani veniti din Asia Centrala. Abia in secolul al IV-lea i e.n., un nou rege din nordul Indiei, Candragupta I, intemeiaza dinastia Gupta. Aceasta unifica India pana la navalirea hunilor, popor venit din Asia Centrala in scolul urmator.
Nobilimea traia in mare lux. Erau ingrijiti de slujitori, purtau haine frumoase – din matase, in, canepa si turbane. Traiau in palate luxoase, unde aveau mese imbelsugate, distrandu-se si privind o multime de dansatoare. Ei mergeau calare pe elefanti, frumos impodobiti. Populatia era majoritar saraca, traiau in case din lut, mancau ce cultivau sau culegeau (orez, peste, carne de pui), femeile purtau haine din panza, acoperite pe cap cu o marama si purtand pe frunte un semn vopsit.
Indienii cantau la tambala iar femeile practicau dansul. Barbatii care mureau erau incinerati impreuna cu femeile acestora de vii. Femeile aveau obligatia de a-si urma barbatii in continuitatea ciclului vietii – sa fie impreuna cu el si la reincarnare. Indienii credeau ca dupa moarte, sufletul omului renaste intr-un alt trup.
Societatea Indiana era impartita in patru caste, conform legilor lui Manu: preotii (brahmanii), razboinicii (ksatriya), producatorii (vaisya) si sudra.
In mitologie, Brahma a fost primul zeu care a creat lumea. Forta creatoare are mai multe fete tinand in echilibru lumea. Visnhu, in mitologia lor, reprezenta al doilea zeu in trinitatea hinduista si este cunoscut drept pastratorul Universului ce mentine echilibrul intre creatie si distrugere.
Shiva reprezenta forta distrugatoare a lumii, zeul distrugator fiind cel de-al treilea zeu. Lakshimi, sotia lui Visnhu, reprezenta zeita fertilitatii si a frumusetii.