Lubna din Córdoba – Savanta uitată a califatului andaluz

În inima lumii islamice medievale, înfloritoare și strălucitoare în cultura sa, s-a remarcat o femeie de o inteligență și o erudiție excepțională

Lubna din Córdoba – Savanta uitată a califatului andaluz

În inima lumii islamice medievale, înfloritoare și strălucitoare în cultura sa, s-a remarcat o femeie de o inteligență și o erudiție excepțională: Lubna din Córdoba. Trăind în secolul al X-lea, în perioada de glorie a Califatului de Córdoba din Andaluzia (Spania actuală), Lubna a fost matematiciană, caligrafă, secretară regală și bibliotecară – o raritate în acea epocă, mai ales pentru o femeie.

Originea și contextul istoric

Lubna s-a născut în jurul anului 920 și era, potrivit surselor, de origine modestă – unele menționând chiar că a fost sclavă (sau fiică de sclavi) în palatul califal. A fost educată în cadrul palatului Umayyad, acolo unde s-a remarcat rapid prin aptitudinile sale intelectuale.

În acea perioadă, Córdoba era unul dintre cele mai mari și mai culturale orașe din Europa și lumea islamică. Orașul găzduia mii de moschei, biblioteci și școli. Sub conducerea califului Al-Hakam II (961–976), cultura, știința și educația au cunoscut un avânt fără precedent.

Lubna – erudită și administratoare a cunoașterii

Lubna s-a specializat în matematică, astronomie și caligrafie arabă, domenii extrem de importante în epoca islamică medievală. A devenit parte a cercului restrâns de intelectuali de la curtea califului Al-Hakam II, unde a ocupat funcția de secretară personală și consilieră în domeniul științific.

Una dintre cele mai importante contribuții ale sale a fost în cadrul Bibliotecii din Córdoba, una dintre cele mai mari ale lumii islamice. Se spune că biblioteca ar fi conținut peste 400.000 de volume, iar Lubna era responsabilă de organizarea manuscriselor, de copierea textelor rare și de corespondența cu savanți din alte regiuni.

De asemenea, ea a participat la traducerea și comentariul unor lucrări științifice grecești, persane și indiene, alături de alți învățați ai epocii. Era cunoscută pentru memoria ei excepțională și pentru capacitatea de a compune și corecta texte științifice complicate.

Un simbol al emancipării feminine

Prezența Lubnei în cercurile științifice și politice ale califatului este un exemplu elocvent al accesului femeilor la educație în lumea islamică din Andaluzia – un fenomen rar în alte părți ale Europei medievale. Lubna nu a fost singura femeie erudită a epocii: o altă figură remarcabilă a fost Wallada bint al-Mustakfi, poetă și aristocrată.

Lubna rămâne un simbol al femeilor musulmane instruite care au reușit să se afirme într-o lume dominată de bărbați, într-o epocă în care știința era cheia puterii și a progresului.

Moștenirea Lubnei

Deși numele ei nu este la fel de celebru ca al altor savanți ai epocii, Lubna a avut un rol crucial în transmiterea cunoașterii antice către Europa medievală. Munca ei de copiere, traducere și arhivare a manuscriselor a contribuit la păstrarea unor opere care, altfel, s-ar fi pierdut în întunericul istoriei.

Astăzi, Lubna din Córdoba este redescoperită ca pionieră a cunoașterii și a emancipării feminine, un simbol al valorii intelectuale și al progresului într-o epocă de aur a civilizației islamice din vestul Europei.