Misterul Sfinxului din Bucegi: între natură, istorie și mitologie
Sfinxul din Bucegi este una dintre cele mai enigmatice formațiuni naturale din România, atrăgând de-a lungul timpului nu doar turiști și pasionați de munte, ci și cercetători, ezoteriști și adepți ai teoriilor conspirației.

Sfinxul din Bucegi este una dintre cele mai enigmatice formațiuni naturale din România, atrăgând de-a lungul timpului nu doar turiști și pasionați de munte, ci și cercetători, ezoteriști și adepți ai teoriilor conspirației. Aflat la o altitudine de 2.216 metri în Munții Bucegi, acest colos de piatră, modelat de vânt și intemperii, continuă să stârnească întrebări și fascinație.
Descriere și localizare
Sfinxul se află în apropiere de Babele, într-o zonă accesibilă de pe Platoul Bucegi. Are aproximativ 8 metri în înălțime și 12 metri în lățime. Privit dintr-un anumit unghi (mai ales la apus), seamănă izbitor cu fața unui om – un profil impunător, cu trăsături asemănătoare marilor monumente egiptene. De aici și numele: "Sfinxul".
Formare naturală sau creație artificială?
Majoritatea geologilor afirmă că Sfinxul este rezultatul eroziunii eoliene și a proceselor naturale de-a lungul mileniilor. Totuși, simetria și expresia aproape umană a profilului au dat naștere unor teorii care sugerează că ar putea fi o lucrare antropogenă, realizată de o civilizație antică necunoscută.
Ipoteze și legende
De-a lungul timpului, s-au născut numeroase legende și teorii controversate în jurul Sfinxului din Bucegi:
-
Sfinxul – paznic al unor comori antice: Unele mituri locale vorbesc despre comori ascunse sub Sfinx, păzite de forțe nevăzute sau de entități misterioase.
-
Teoria tunelurilor secrete: Începând cu anii 2000, diverse publicații au popularizat ideea că sub Bucegi s-ar afla galerii subterane, camere secrete și tehnologii vechi de mii de ani, păzite de guverne și servicii secrete. Cartea "Viitor cu cap de mort" de Radu Cinamar este unul dintre principalele surse ale acestor idei.
-
Aliniamente energetice: Unii ezoteriști consideră Sfinxul un loc sacru, aflat pe un nod energetic al planetei, similar cu Stonehenge sau Piramidele din Giza. Se afirmă că aici pot fi simțite „vibrații” aparte și că locul ar favoriza meditația și revelațiile spirituale.
Ziua magică: 28 noiembrie
În fiecare an, pe 28 noiembrie, sute de oameni se adună în jurul Sfinxului pentru a asista la un fenomen vizual considerat de unii „misterios”: la apus, jocul de umbre și lumini conturează chipul Sfinxului într-un mod spectaculos, accentuând detaliile faciale. Această dată este legată de teorii privind deschiderea unor porți energetice sau mesaje cosmice.
Sfinxul în cultura populară și turism
În ultimele decenii, Sfinxul a devenit un simbol național, prezent pe suveniruri, în filme și literatură. Atrage anual mii de vizitatori, mai ales vara și toamna, iar traseul spre el este unul dintre cele mai populare din Bucegi.