Peștera Polovragi – Tărâmul legendar al lui Zamolxe

Situată în inima Munților Căpățânii, în județul Gorj, Peștera Polovragi este una dintre cele mai spectaculoase și încărcate de legendă peșteri din România.

Peștera Polovragi – Tărâmul legendar al lui Zamolxe

Situată în inima Munților Căpățânii, în județul Gorj, Peștera Polovragi este una dintre cele mai spectaculoase și încărcate de legendă peșteri din România. Ascunsă între stâncile dramatice ale Cheilor Oltețului, această peșteră nu este doar un monument al naturii, ci și un important punct de interes pentru istorie, mitologie și spiritualitate.

Localizare și acces

Peștera se află la aproximativ 670 de metri altitudine, în apropierea comunei Polovragi, între localitățile Horezu și Baia de Fier. Drumul de acces este relativ ușor, fiind amenajat pentru vizitatori, iar zona este înconjurată de peisaje spectaculoase: păduri de foioase, stânci abrupte și râul Olteț care curge vijelios prin chei.

Caracteristici naturale

Peștera are o lungime totală de peste 10 kilometri, dar doar o mică parte este deschisă publicului (aproximativ 800 de metri). Interiorul adăpostește o varietate de formațiuni carstice: stalactite, stalagmite, coloane și draperii de piatră ce conferă un aspect feeric. Temperaturile constante (în jur de 9 grade Celsius) și umiditatea ridicată creează un mediu propice pentru diverse specii de lilieci, dar și pentru forme unice de viață subterană.

Legenda lui Zamolxe

Peștera Polovragi este strâns legată de mitologia dacică. Se spune că Zamolxe, zeul suprem al dacilor, ar fi locuit aici, folosindu-se de peșteră ca loc de meditație și inițiere. Pereții cavernei păstrează urme ale trecerii timpului, iar anumite formațiuni par să ia chipuri umane, fapt ce a alimentat numeroase legende. Există chiar o zonă numită „Scaunul lui Zamolxe”, unde se crede că zeul ar fi stat și ar fi transmis învățăturile sale preoților daci.

Istorie și cercetări

Peștera a fost explorată științific încă din secolul XX, iar săpăturile arheologice au scos la iveală dovezi ale locuirii umane încă din Epoca Bronzului. S-au descoperit fragmente de ceramică, unelte și urme de foc, ceea ce indică faptul că peștera a fost folosită nu doar ca adăpost natural, ci și ca loc de cult.

Magie și plante tămăduitoare

Denumirea „Polovragi” vine de la planta medicinală polovragă (un soi de gențiană), folosită în trecut de vraci și călugări pentru leacuri miraculoase. În tradiția populară, acest loc era cunoscut ca un tărâm al vindecării și al cunoașterii oculte.

Turism și protecție

Astăzi, Peștera Polovragi este inclusă în circuitul turistic și poate fi vizitată cu ghid. Este important ca vizitatorii să respecte regulile de protejare a mediului speologic, deoarece ecosistemul fragil al peșterii poate fi ușor afectat.

Concluzie

Peștera Polovragi nu este doar un obiectiv natural remarcabil, ci și o poartă către trecutul spiritual al poporului dac. Îmbinând misterul, legenda și frumusețea naturii, ea rămâne un loc deosebit, care merită explorat cu respect și curiozitate.