Carol I 1866-1914 si Constitutia din 1866

Dupa abdicarea lui Al.I.Cuza, la conducerea tarii s-a instituit Locotenenta Domneasca. In timpul acestei locotenente s-a infiintat si un guvern provizoriu, condus de Ion Ghica. Intre timp, o delegatie condusa de Ion C. Bratianu s-a deplasat la Dusseldorf pentru a propune tronul Romaniei lui Carol I de Hohenzollern.La 10 mai 1866 Romania il proclama pe Carol I principe al romanilor.

Problema realizarii unei constitutii, nerezolvata in timpul domniei lui Cuza, avea sa constituie o necesitate urgenta dupa lovitura de stat de la 11 februarie.La 1 iulie 1866 a fost adoptata prima Constitutie a Romaniei, consacrand astfel faurirea statului roman modern. Aceasta a fost inspirata dupa modelul constitutiei belgiene, considerat la acea data cel mai democratic la nivel european.

Conform constitutiei, Romania era o monarhie constitutionala ereditara, succesiunea facandu-se pe linia masculina, cu drept de primogenitura (primul nascut ocupa tronul).
Pentru prima data intr-un act oficial a fost precizat numele statului, Romania, iar in primul articol al constitutiei se garanta independenta Romaniei. Definirea statutului extern al tarii a dat dovada de indrazneala, intrucat, desi oficial Romania inca era provincie a Imperiului Otoman, nu se facea nicio referire speciala la acest aspect juridic international.

Constitutia prevedea ca teritoriul statului nu putea fi instrainat si impartit.Constitutia avea la baza cele trei principii esentiale ale ideologiei liberale: separarea puterilor in stat, guvernarea reprezentativa si suveranitatea natiunii.

Puterea executiva era impartita intre ministri (Guvern) si domnitor / principe. Domnul il desemna pe prim-ministru, care isi forma apoi guvernul, pe care il supunea aprobarii principelui. Guvernul avea ca atributii principale elaborarea proiectelor de legi, care erau trimise spre discutie in Parlament, si gestionarea treburilor curente. Carol I numea si revoca ministri, oferea decoratii, aproba si respingea legi, si detinea dreptul de veto absolut, adica posibilitatea de a fi impotriva oricarei masuri sau initiative legislative luate de Parlament. De asemenea, Carol publica moneda cu chipul lui si este comandantul armatei, putand incheia pace sau declara razboi.

Puterea legislativa era impartita intre domn si Adunarea legislativa (Parlamentul sau Reprezentanta Nationala), aceasta avand o structura bicamerala: Senat si Camera Deputatilor. Parlamentul dezbate si adopta legi, si voteaza bugetul statului.Puterea judecatoreasca era detinuta de instantele de judecata reprezentate de Inalta Curte de Justitie si de Casatie. Hotararile judecatoresti se pronuntau in numele domnului, singurul in masura sa pronunte gratierile.

Alte drepturi si libertati cetatenesti (intalnim si „principiul drepturilor si libertatilor cetatenesti”) au fost:
– libertate individuala;
– libertate la exprimare
– dreptul la proprietate
– dreptul la educatie, invatamantul primar fiind obligatoriu si gratuit;

– votul era cenzitar,iar electoratul era impartit in colegii: 2 pentru Senat si 4 pentru Camera Deputatilor. Taranii isi exprimau votul in colegiul al patrulea, dar nu direct
Adoptarea Constitutiei din 1866 a impulsionat si procesul de constituire a partidelor politice: Partidul Liberal (1875) si Partidul Conservator (1880).
Aceasta constitutie a ramas valabila pana in 1923 si a avut 3 amendamente:

– 1879 – articolul 7 prvind cetatenia este modificat pentru a corespunde cu prevederile tratatului de la Berlin din 1878, adica s-au eliminat criteriile religioase;
– 1884 – s-a introdus in constitutie titulatura de Regat, iar numarul colegiilor pentru Camera Deputatilor s-a redus de la 4 la 3;
– 1917 – se fac unele modificari pentru a se putea realiza reforma electorala (1918 – intra votul universal) si se renunta la articolul care declara proprietatea sacra si inviolabila, pentru a se putea realiza o noua reforma agrara (1918-1921), care prevedea improprietarirea soldatilor pe baza promisiunilor din 1917.